Bunele Maniere de zi cu zi

Traim intr-o societante in care foarte putini mai respecta Codul Bunelor Maniere si inca si mai putini care au auzit de asa ceva, am decis sa scriu acest articol cu cateva bune maniere cu care ne intalnim aproape zilnic.

Cel care are gradul superior saluta primul!
Sa spunem ca un prieten ne prezinta unui doctor foarte important. Dupa ce prietenul ne-a prezentat asteptam ca acel doctor sa ne salute sau sa intinda mana, daca el nu zice nimic sau nu ne da mana nu zicem nimic si mai ales NU II INTINDEM NOI MANA!

Niciodata nu ne prezentam mai devreme de ora stabilita!
Fie venim la ora fixa, fie cu o intarziere de 5-10 minute. Daca se intampla sa nu putem ajunge nici cu o intarziere de 10 minute, sunam si anuntam ca mai intarziem.

Daca suntem la o petrece si nu mai avem bautura in pahar NU cerem sa ni se puna!
Gazda este cea responsabila ca fiecare invitat sa aibe paharul plin. Si mai ales nu ne servim singuri.

Cand ni se pune bautura in pahar NU il ridicam dupa masa!
SINGURA EXCEPTIE ESTE CAND NI SE PUNE SAMPANIE! Doar atunci ne este permis sa tinem paharul in mana cand ni se toarna sampanie in el.

Cand daruim o carte niciodata sa nu scriem ceva pe ea!
De obicei cand daruim o carte scriem niste randuri pe prima pagina. Ei bine asta nu se face, pe acea pagina poate fi scrisa doar de autor sau traducator! Daca totusi dorim sa lasam o amintire putem sa atasam o felicitare sau un biletel in care ne scriem gandurile.

Daca am sunat pe cineva si nu ne-a raspuns asteptam sa fim recontactati!
Doar peste 2-3 ore putem sa sunam iar acea persoana, niciodata mai devreme. Daca este ceva urgent putem lasa un mesaj! Orele in care putem contacta de cineva sunt 08.00-22.00 (aici depinde si de programul acelei persoane).

Acestea sunt cateva din miile de reguli ale unei bune coduite. O sa mai scriu in articolul viitor niste curiozitati pe care le intalnim aproapte zilnic si nu ne dam seama de ele.

Vreau sa fug de acasa!

Aud din ce in ce mai mult din gura prietenilor mei ca nu mai suporta viata asta si vor sa plece de acasa cat mai departe de tot si toate.
Foarte multe persoane cand aud ca un adolescent a fugit de acasa considera ca este vina exclusiv a lui, ca el este un copil-problema. Dar, nu, nu este asa. Daca un copil se gandeste sa fuga de acasa sau chiar fuge este in primul rand vina parintilor. Atunci cand parintii unui copil/adolescent au tendinta sa nu ii mai vorbeasca deloc, insa sa ii impuna si sa il critice la fiecare pas gresit, adolescentul/copilul nu mai suporta si vrea sa scape. Cand i se spune des ca nu e bun de nimic, ca si-a dezamagit parintii, ca nu se ridica la nivelul asteptarilor, adolescentul sufera, devine furios si

ajunge sa creada ca cel mai bine pentru el, dar si pentru familia lui, este sa plece. De cele mai multe ori, parintii nu constientizeaza cat de intensa este suferinta interioara a acestuia.
Cu cat incerci sa ii impui reguli mult prea stricte, cu atat adolescentul se va razvrati impotriva voasta. El are nevoie de libertate, sa isi impuna un punct de vedere, sa incarce sa fie independent. 
Incercati sa comunicati, de obicei inainte ca un adolescent sa faca pasul de a pleca de acasa sunt mai multe semne care prevestec asta. Daca el spune ca nu mai suporta, il vedeti ca plange, ca sufera, ca incepe sa petreaca din ce in ce mai putin timp pe acasa, incercati sa vorbiti nu el. Daca ii spuneti sa il iubiti nu este un semn de slabiciune.

Sa va spun o poveste adevarata despre o prietena apropiata. Parintii ei sunt foarte muncitori, chiar daca nu au foarte multa carte ei au reusit sa se descurce cat de cat in viata. Mama ei este un pic prea genul ala care incearca sa tina un copil cat mai inchis, impunandu-i multe lucruri cu care prietena mea Maria nu era de acord. Pana la varsta de 10 ani, Maria, a crescut singura la parinti. Odata cu venirea fratiorului ei pe lume, Maria a inceput sa se simta din ce in ce mai neinteleasa. Cu cat copilul crestea cu atat ea era din ce in ce mai trista si cu sufletul ranit din cauza parintilor care mai mereu o criticau, ba ca nu invata foarte bine (chiar daca ea invata, avea in catalog doar cativa de 8, olimpica la diverse materii si cu bursa de merit), ba ca nu face nimic in casa (si daca facea ceva ii spuneau ca nu este bine, ca nu face nimic cum trebuie), ba ca nu e in stare sa aiba grija de fratiorul ei, ideea e, chiar daca facea ceva, parintii ei tot nu erau multumiti, sunt genul ala care cred ca daca ii spun copilului ca a facut ceva bine si daca il apreciaza el isi va lua asta in cap si nu ma face nimic, dar nu este bine nici asa, daca tu iti critici copilul la fiecare pas pe care il face crezand ca asta il va motiva sa faca si mai bine, GRESETI!
In fine, Maria a decis sa plece de acasa, isi planuise asta cu multe luni inainte, isi pregatise banii, isi facuse planurile si cand a terminat anul scolar ea a plecat. Doua luni de zile ea a fost disparuta, politia neputand sa o gaseasca, nimeni nu o vazuse, nimeni nestiind unde ar putea fi. 
Dupa doua luni Maria s-a intors acasa, teafara si nevatamata, cu sufletul linistit, in tot acel timp meditand la viata ei si acum era pregatita sa se intoarca acasa, la viata ei. Ea a stat ascunsa la o matusa de-a unei prietene la o casuta de a munte.
Parintii ei bine-inteles ca au devenit din ce in ce mai rai cu ea, chiar incepand sa o si bata. Maria stiind ca nu poate sa mai plece a inceput sa ia calea drogurilor si a bauturii. S-a lasat de scoala si in prezent a ajuns o prostituata care face o muie pentru cateva tigari.
Prostia cea mai mare a parintiilor ei a fost ca atunci cand ea a venit acasa dupa cele doua luni, in loc sa incerce sa o insteleaga si sa o asculte, ei au facut exact contrariul, au crezut ca daca o vor certa mai rau si vor fi si mai severi vor putea sa o tina in frau. Dar nu a fost asa, si cand Maria a facut 18 ani nici nu prea au mai vazut-o. Viata ei a ajuns de tot rahatul.

Consider ca parintii ar trebuii sa comunice cu copilul lor, sa ii arate ca sunt un sprijin, sa ii arate ca este iubit si dorit acasa, indiferent de greselile sale si sa incerce sa fie mai flexibili.

Nu uita sa dai like paginii de facebook : Jurnalul unei Damnate

Cum petrec tinerii din zilele noastre de Lasata Secului de Pasti

Lasata Secului de Pasti reprezinta o sarbatoare ce semnifica ultima zi, cand se mai poate manca de dulce, inainte de a incepe postul Pastelui.
In foarte multe zone din tara Lasata Secului de Pasti joaca un rol extrem de important. Multe dintre traditii inca sa mai tin. Eu o sa va povestesc ce fac
oamenii, in special tinerii de Lasata Secului in Baragan.
La mine la tara, pregatirile incep sa se faca duminica devreme. Gospodinele gatesc ce stiu ele mai bine, in special dulciuri, plancite si pregatesc carnea pentru gratar. Toata casa trebuie sa fie aranjata de dinainte cu o zi.
Pe seara, aproape fiecare familie face un foc simbolic, care se numeste urlalia si in jurul lui se aduna toate rudele si se mananca bunatatiile facute. se bea, se danseaza si se petrece asa cum numai romanii stiu mai bine.
Noi tinerii ne strangem cu totii undeva si incapem sa petrecep. Fiecare aduce de acasa ce poate, unii aduc mancare, altii aduc bautura, altii vin cu cuci. Ei sunt imbracati ca de Halloween-ul american, si au in mana o bucata de frutun, un bat sau o teava.
muzica si asa ne distram noi in jurul focului. In timp ce stam vin niste oameni mascati,
numiti
Ei vin si ne lovesc cu acel bici sau ce o fi, in zona posterioara. Acest obicei cu, cucii se continua si a doua zi cand fiecare om trebuie sa primeaca cel putin o lovitura de bici. Aceasta are ca scop protejarea de duhri rele. Este foarte frumos sa vezi cum unii baieti se ascund cand vad ca vin cucii. Pe mine una ma amuza chestia asta, mi se pare pare amuzant sa vezi cum unu imbracat in femeie si cu masca pe fata vine la tine in liniste, fara sa zica nimic si iti trage una pe fund. Bine, sa clarific, nu iti da tare, sa te invineteasca, iti da incet.
Aceasta treditie este foarte frumoasa, si m-a impresionat foarte mult, este frumos sa vezi cum tinerii se aduna langa foc si vorbesc, danseaza, sa imbata, se joaca. Este incredibil!

Cei care protejeaza cainii abandonati si periculosi sunt nistre CRIMINALI !

In acest articol am decis sa va prezit o problema delicata, cea a cainilor fara stapan/a cainilor cu stapan,dar care sunt lasati liberi.Tot vazand stiri cum haite de caini au atacat oameni, cum au ajuns oameni la spital din cauza acestor animale, m-am hotarat sa scriu despre ele si sa imi expun punctul de vedere.

Ironic cum unor persoane le e mai multa mila de niste animale decat de semenii lor. Nu am sustinut niciodata (si cred ca nici un om normal la cap nu cred ca ar sustine) ca intre viata unui om si viata unui animal (fie acesta caine, pisica, cal etc.) se poate pune semnul egal ! Viata animalului domestic trebuie sa se dasfasoare pe langa casa omului, sub oblanduirea lui. Nu pe strazi si punand in pericol viata oamenilor!!!

Deci sunt inca o gramada caini pe strazi care unii sunt foarte periculosi, si ii ataca pe unii oameni. Ce vina a avut, pana la urma, biatul om ca a trecut prin locul nepotrivit in momentrul nepotrivit. Si aici nu ma refer doar la cainii abandonati, ma refer si la unii oameni care isi lasa liberi, animalele sa hoinareasca pe strazi, fara botnita. Eu m-am saturat sa ies din bloc si sa dau peste caini care sunt liberi. Sau mai rau, cand sunt la tara sa fiu alergata de toti cainii

pana ajung acasa. Bai si eu am doi caini, dar ii tin in tarc(padoc), nu ii las liberi pe strada sa latre si sa se dea la fiecare trecator care trece prin fata casei mele. Multi oameni au ajuns la spital din cauza acestor caini. Voi, astia, incostienti va ganditi prince chinuri a trecut acel om? Va ganditi ca a fost sfasiat de viu, si prin ce spaima trebuie sa fi trecut? Nu, normal ca nu. Voi va ganditi numai la animalul ala care tot ce stie este sa ucida. Sunteti niste criminali! Voi care protejati acesti caini abandonati/pe care ii lasati liberi, sunteti singurii vinovati de tot ce se poate intampla.

Nu zic acum sa omoram cainii, nu. Zic sa adunam TOTI cainii abandonati de peste tot, sa ii castram si sa fie inchisi. Si zic, ca toate persoanele cu caini sa aiba mai multa grija de el, si daca o singura persoana mai pateste ceva din cauza unui caine cu stapan, stapanul sa fie singurul vinovat de toata tragedia si pedeapsa sa fie si cu inchisoarea.

Rusine editurilor Litera si Leda

Serii de carti care au lasat cu gura cascata milioane de cititori, care ne-au facut sa nu putem sa lasam carte din mana, care ne-au facut dependenti. Si pe care nu le-am putut termina din cauza unor edituri de carti.
Eu nu pot sa inteleg ceva, cum poti tu ca o editura care pretinzi un anume respect sa traduci si sa editezi primele volume dintr-o serie si pe ultimul sa nu il mai traduci? Cum poti tu sa faci asta la mii de cititori?
Rusine editurilor care ne-au tot mintit ca totusi vor traduce aceste carti si nu au facut-o!

Prima serie pe care vreau sa o mentionez este Damnare de Lauren Kate. Primele 3 carti au aparut inca de prin 2010 la editura Litera dar ultimul volum (Rapture) nici acum nu este editat, fiind aparut in SUA din 2012. O persoana a intrebat pe pagina oficiala a editurii cand v-a aparea cartea si raspunsul care l-a primit a fost ca aceasta carte va fi editata in primavara acelui an (2013). Am trimis si eu o gramada de mesaje editurii, dar m-am lovit de raspunsul ,,docamdata mai asteptam". Asteptam de 3 ani!!! Ne-am saturat.


A doua serie pe care o voi mentiona este Ingerul noptii de Becca Fitzpatrick. La fel, ca si in cazul seriei Damnare, primele 3 volume au aparut, dar din pacate ultimul se face asteptat. Ultimul volum se numeste Finale si este aparut in SUA inca din anul 2012. Si aceasta serie este de la editura Litera...
Stiu ca anul trecut a fost o petitie pentru a fi publicate ultimul volum din Damnare si Ingerul noptii,
dar din pacate nu s-a reusit sa se stranga multe semnaturi. Ma gandesc sa fac chiar eu o petitie si sa o promovez foarte bine, dar nu prea cred ca acest lucru va rezolva ceva...


A treia serie pe care chiar trebuie sa o mentionez este Fetele Gallagher de Ally Carter. Aceasta serie este compusa din 6 volume dintre care doar 4 sunt traduse in romana si editate de editura Leda. Volumul 5 a aparut in SUA inca din anul 2012. Ce pot
sa spun? O alta editura neserioasa, care minte milioane de cititori.

Astea sunt doar cateva exemple din zecile de carti pe care editurile le-au uitat, in favoare ,,noilor tenatatii".
Aceste carti mi-au placut foarte mult si pot spune ca mi-au marcat existenta, datorita seriei Fetele Gallagher am hotarat sa dau in armata si datorita celor doua serii cu ingeri cazuti am inceput sa inteleg mai bine legatura noastra cu lumea, cu divinitatea si sa inteleg mai bine unele intamplari ,,supranaturale".
Imi pare rau ca nu am putut sa le termin, regret acest lucru. Numai din cauza unor edituri neserioase pe care nu le pasa de cititorii lor, care tot ce vad sunt banii si ceea ce castig ele.
Rusine!

Nu toti tiganii sunt la fel! Stop discriminarii!!!

Daca as sta sa fac un sondaj despre ce cred oamenii despre tigani, pardon rromi, ar fi ca 85% considera aceasta rasa o rusine, pata societatii si ca ar trebuii sa omoram fiecare rrom in parte.

Sincer pana acum o saptamana eram si eu cam de aceasi parere (bine nu asa extremista, ati inteles ideea) pana am cunoscut-o pe Catalina din Piatra Neamt. 

Ma aflam la o conferita despre drepturile copiilor, si am dat de aceasta fata. Statea la o masa mai
retrasa si asculta foarte atent ceea ce se spunea acolo. Dupa conferinta m-am dus la ea si tare mi-a fost mirarea cand am aflat ca este clasa a X-a dintr-unul din cele mai bune licee din tara. Bai credeti-ma fata arata super bine, era curata, decent imbracata, se purta frumos, vorbea frumos, doar tenul mai inchis ii trada etnia.

Am mai aflat ca provine dintr-o familie bogata, parintii ei nu au fost la scoala, este singura din familie care a ajuns la liceu, este olimpica la geografie, a fost a 2-a pe scoala la Evaluarea Nationala, si vreau sa spun clar ca ea nu a intrat pe locurile de rromi la liceu. A intrat pe meritul ei.

 Catalina, ce vrei sa faci mai departe, dupa ce termini liceul?

,,Imi doresc sa fiu admisa la Universitatea Transilvania din Brasov si vreau sa urmez o specializare destul de complexa, sa fie o provocare pentru mine."

 Cum te tratau colegii in scoala generala?

,,In generala toti ma strigau ,,tiganco", faceau glume pe seama mea si a familiei mele, toti ma evitau, nu aveam cu cine sa vorbesc, dar am trecut mai departe si am incercat sa nu i-au in considerare nicio vorba urata la adresa mea. Acum, dupa 2 ani, am cativa prieteni buni si sunt implicata in cat mai multe proiecte sponsorizate de primarie si liceul meu."

 Zi-mi o dorinta de-a ta.

,,Imi doresc sa sprijin toti copii de etnie rroma si sa incurajez educatia si in randul lor. Si vreau sa mai spun ca nu toti suntem la fel, cum si printre roamani sunt criminali, hoti, violatori, dar si oameni buni, cinstiti, si printre rromi sunt persoane de treaba care stiu ce e omenia. Imi doresc sa nu mai fim generalizati. Vreau o Romanie exemplara!"

Fata asta va ajunge ceva in viata, si va demonstra ca ,,tiganii" nu sunt cu totii prosti. Exista si printre ei oameni buni si oameni rai. Problema lor se datoreaza societatii unde au aparut si care i-au exilat la margine, clasificandu-i ca paria, dar si a lor, deoarece au insistat sa traiasca dupa aceiasi traditii care nu le-au adus nimic bun. Unii au reusit sa rupa acest cerc vicios, dar multi nu vor sa se rupa de obiceiurile si traditiile ascestrale si vor sa traiasca dupa regulile lor. 

Scrisoare către mama de la o fiica din străinătate!

Iubita mama,
      Esti cel mai scump lucru dupa pământ, esti soarele ce răsare dimineața, atunci când vorbesc cu tine, imi dau seama ca viața are un rost.
      Străinătatea e grea, mama. Gândul de casa ma apasă, in fiecare zi ma gândesc la tine, la mâncarea pe care ne-o găteai cu atâta dragoste. De-abia astept, mama, Paștele si Craciunul sa vin acasa, sa stau cu familia mea, sa ma simt acasa in bretele tale.
      Mi-e dor, mama, de copilărie! De momentele când veneam acasa plângând pentru ca cineva ma jignise, si tu ma luai in brațe si imi spunea-i ca eu sunt cel mai special copil dupa planeta si ca toți ceilalți sunt geloși pe mine. Tu m-ai facut mama sa ma simt specială, sa am încredere in mine. De la tine, mama, am primit cea mai bun educație, de la tine am cei 7 ani de-acasa.
      Nu are rost sa iti mai spun cât de mult te iubesc si cât însemni tu pentru mine, mămica draga! Sa rămâi asa frumoasa, sănătoasa si iti doresc tot binele din lume pentru ca il meriți.                              Te iubesc, mami!